HREANUL

     

HREANUL- Face parte din familia Crucifere, partea folosită este rădacina proaspată.

                            

Hrean provine din latinescul raiz, radix, rhiza care înseamnă rădăcină si fars care înseamană acru , asta înseamnă rădăcină acră,(plantă picantă).Planta conține multă sare esențială și volatilă.                                                                                                                                                      

Se folosește în medicină pentru că amplifică pofta de mancare, e o plantă fierbinte, purificatoare, înțepătoare,atenuantă . Savoarea sa penetrantă arată că această plantă este impregnată de o sare volatilă acră ,care se degajă și pișcă ochii celui care o taie. Datorită acestor săruri volatile acre ,hreanul se află printre primele remedii antiscorbut. Atât în cazul rădăcinii de hrean cât și în cazul plantei, ca sursă de siliciu, acesta acționează în mod esențial asupra polului neuro-senzorial al fiintei, ameliorând datorită (sulfului care îl conține), probleme care apar din cauza proceselor sulfuroase anormale (inflamații), dezlantuite acolo unde predominau procesele sărate.

Proprietati: stimulent digestiv, stomahic, antiscorbutic (hreanul conține multă vitamina C), acțiune anticancerigenă, expectorant, diuretic. Se poate folosi extern în caz de dureri reomatice, gute, stomatite (clatirea gurii).

                                                

OBLIGEANA -(TRESTIA MIROSITOARE)

OBLIGEANA

  

obligeana
radacina

    

OBLIGEANA

 Obligeana 

Contra flatulenţei, meteorismului;

Indicată în dureri colicative, purifică scaunul şi urina;

Indicată pentru afecţiuni ale sistemului nervos şi perturbarea minţii;

Foarte eficientă în pierderi de memorie, epilepsie (stopează criza dacă este insuflată pe nări), boala Alzheimer. Se poate prepara cu ghee, pentru utilizare pe termen lung.

Recomandată în tulburări mentale, iritabilitate; conferă o memorie bună şi putere de înţelegere (dacă se ia zilnic o cantitate mică, pe limbă);

Cunoscută ca “distrugătorul durerii”; în aplicaţii externe, pentru afecţiuni neurologice.

În stadii terminale ale bolilor, frecarea extremităţilor pacienţilor cu fragmente de obligeană le stimulează circulaţia periferică.

Utilă în afecţiuni cardiovasculare şi stări toxice, cu acumulare de āma (afecţiuni valvulare, stenoză (unde se administrează împreună cu hiṅgu , etc.)).

Compensează efectele planetare negative.

Anihilează efectele bacteriene.

Pentru sistemul respirator, se recomandă în sinuzită (ca ulei), cefalee datorată sinuzitei etc.

Se poate arde obligeana, sub formă de fumigaţii, pentru a purifica mediu ambiant.

Precauţii: are acţiune puternic emetică.

Obligeana este şi un aperitiv puternic, aşadar provoacă o senzaţie intensă de foame.

Efecte asupra doṣa-urilor: reduce vāta şi kapha.

Doze: intern – 250 mg- 1g / doză-à 500 mg – 3 g / zi.

Ulei: 2 – 8 picături / fiecare nară, la o doză. Se pot administra 1-2 doze / zi.

Ghee – 10 – 15 ml / doză (2-3 linguriţe), în 1-2 doze / zi. În Europa, aceste doze pot fi uşor crescute.

 

ALOE

ALOE VERA FLOARE

 

Kumārī (Aloe vera) – aloe

“Kumārī” semnifică „tânără fată”, cea care nu este încă măritată, cea pură, virgină.

Rasa: amar;

Vīrya: rece;

Vipāka: dulce;

Karma:

- pentru sistemul digestiv: un bun digestiv, susţine agni (acţionează şi ca aperitiv), util în dureri abdominale provocate de indigestie, în tumori fantomă (gulma), acţionează ca laxativ blând; este tonic hepatic şi splenic, recomandat în toxicitate hepatică, ameliorează funcţionarea ficatului, indicat în icter, hepatită, ciroză, splenomegalie, afecţiuni ale splinei; recomandat şi în afecţiuni ale pielii (cu fisurarea şi sângerarea la nivel cutanat), în herpes, (atât intern cât şi exten) etc.; aloe sparge obstrucţiile.

- pentru sistemul muscular: întăreşte muşchii, reduce tumorile (administrat intern), este indicat în abcese (administrat extern, cu un vârf de cuţit de sare) ; vindecă rănile şi arsurile;

- reduce tumorile şi chisturile, dacă se ia intern; aplicat extern, cu un vârf de cuţit de sare, face să „explodeze” acumulările superficiale şi abcesele;

- pentru sistemul reproducător: un bun afrodiziac masculin (indicat în oligospermie), dar susţine şi ovulaţia;

- pentru piele: plantă mult utilizată în cosmetică, pentru proprietăţile sale de purificare şi hidratare a pielii;

- serveşte ca ingredient principal la prepararea de kumārī āsava (alcool din aloe vera), indicat pentru ficat;

- bun remediu anti-toxic, anti-otravă (mai ales pentru toxinele alimentare);

Acţiuni asupra doṣa-urilor: pacifică vāta, pitta şi stimulează rakta (susţine canalele specifice lui rakta, splina şi vasele sanguine).

TURMERIC

Haridrā (Curcuma longa) – turmeric

Sinonime: “pitta” = “culoarea galbenă care rămâne pe haine”, “Kṛmighni” = “ucigaşul viermilor” (este un bun antiseptic şi antibacterian); “yoṣitapriya” = util pentru ovulaţie, sarcină, lactaţie.

Rasa: amar, picant

Vīrya: fierbinte

Vipāka: picant (această combinaţie de rasa – vīrya – vipāka are ca efect eliminarea viermilor!)

Guṇa: este uscată

Uz extern: indicată în afecţiuni ale pielii şi pentru întreţinerea pielii(secreţii, pustule etc.), cosmetic cu largă utilizare, curăţă pielea (utilizat ca măşti, pentru depilare, pentru obţinerea unui ten strălucitor, fiind un bun purificator). Pentru cultivarea unui ten strălucitor, se poate recurge la o mască din turmeric, făină din seminţe de linte roşie şi apă, fără a se utiliza săpun.

- în obezitate, în amestec cu obligeană sau vidaṅga, piper negru şi argilă pulbere; acest amestec este folosit la fricţionarea pielii.

- curăţă şi vindecă rănile, şi este un bun antiseptic.

Uz intern: bun aperitiv şi digestiv. Digeră āma (hrana nedigerată), şi intervine în reducerea acumulării de āma şi manifestarea simptomelor aferente..

- cu obligeană, reduce diareea însoţită de mucozităţi (ca în amibiază);

- cu melasă, este indicată pentru copii, contra viermilor intestinali, după vârsta de 6 luni (125 mg/zi până la 1 an; 250 mg/ zi până la 2 ani; 500 mg / zi până la 6 ani; după 6 ani se administrează doza pentru adulţi);

- cu āmalaki, este recomandată în diabet şi afecţiuni metabolice; se poate face suc din ambele, sa pot consuma ca hrană sau ca atare, pulbere;

- în afecţiuni metabolice: obezitate, hipercolesterolemie;

- indicată pentru sistemul circulator, în caz de transpiraţie, inflamaţii, afecţiuni cutanate (purifică foarte eficient sângele); în stări anemice (pandu); pentru sistemul muscular (ca remediu tonifiant), cu diferite alte plante;

- pentru sistemul reproducător: stimulează ovulaţia, se recomandă în tulburări menstruale, acţionează ca uterotonic, se utilizează în îngrijirile post-sarcină (+ obligeană sau nīm, în duşuri vaginale); purifică laptele matern, stimulează lactaţia;

- utilizată ca suc, pulbere, ulei medicinal (pentru reducerea căldurii la nivelul pielii), cu ghee sau lapte medicinal, sau chiar în prăjituri.

 

GHIMBIRUL

 

GHIMBIRUL

Zinziber,zingiber-vine din sanscritul crngavera care semnifică corp, rădăcină. Prin forma sa aplatizată și curbă ghimbirul seamană cu un corn de animal.

Această rădăcină reechilibrează ființa umană astfel în cât sa fie pregatită pentru ași regăsi misiunea spirituală. Plantă picantă stimulează funcționarea meridianelor plămân,splină, stomac, inimă, rinichi. (medicina chineza)

 Planta conține multe săruri înțepătoare și uleiuri, rădăcina este puternic încălzitoare deși nu  pare astfel la prima vedere, deoarece are parti apoase grosiere . Ea deschide, taie și atenuiază umorile, este pe placul stomacului, pieptului și a altor viscere, trezește apetitul și se opune la degradarea și vicierea umorilor, diminuiază secrețiile pulmonare grosiere. Rădăcina de ghimbir este excelentă în cazul problemelor cornice și în special contra astmului.

Proprietățile lui sunt de: stimulent circulator, tonic, antivomitiv, stomahic intens, eupeptic, carminative, antiseptic, colagog, hepatoprotector, expectorant, sudorific, stimulează peristaltismul intestinal și este antireumatismal. Este indicat în digestie  dificilă, probleme hepetice, rău în mijloacele de transport, grețuri datorate graviditatii, flatulență, ulcerații gastro-intestinale, diaree, slabiciune, reumatism febril și inflamator.(sa nu se facă abuz).Redă curajul, energia vitală, atenuiază nevrozele, psihozele, redă o perspectivă asupra sinelui.

GHIMBIR USCAT

(din perspectivă ayurvedică)

GHIMBIR USCAT

Śuṇṭhī (Zingiber officinalis) – ghimbir uscat

Rasa: picant

Vīrya: fierbinte

Vipāka: dulce

Guṇa: onctuos, uşor

Karma: afrodiziac, purifică vocea. Este un bun aperitiv şi digestiv, digeră eficient āma (āma pācana).

- indicat în artrită asociată cu āma, lumbago asociat cu āma, dureri ale părţii inferioare a spatelui asociate cu āma (când se utilizează prăjit în ulei de ricin)

- pentru sistemul digestiv: stimulează digestia, stimulează secreţiile, absoarbe apa, indicat în diaree şi amibiază, în flatulenţă, dureri colicative şi hemoroizi, în ciroză hepatică şi ascită; recomandată în vomismente asociate cu mucus

- pentru sistemul respirator: în tuse, astm, rinite

- pentru sistemul circulator: dilată vasele, indicat în afecţiuni cardiace, pentru

- pentru sistemul circulator: dilată vasele, indicat în afecţiuni cardiace, pentru circulaţie, anemie, pandu

- pentru sistemul reproducător: este afrodiziac (susţine îndeosebi sistemul reproducător masculin); împreună cu alte plante, este indicat în leucoree sau coagulări ale sângelui menstrual.

Uz extern: se aplică sub formă de pastă cu apă caldă, în cefalee, sinuzite, etc. Se poate amesteca cu scorţişoară şi pasta respectivă se aplică pe piept, în dureri acute ale pieptului, simptome cardiace. Indicat în dureri artritice (cu obligeană, pentru a reduce durerea).

Uz intern: dacă se amestecă cu lapte, este foarte bun pentru sinusuri, în caz de tuse, mai ales dacă pacientul nu tolerează laptele simplu.

Acţiuni asupra doṣa-urilor: acţionează global asupra lui kapha şi vāta, precum şi în caz de patologii obstructive (întrucât dilată şi sparge obstrucţiile).

CONDIMENTELE ÎN VIAȚA NOASTRĂ!

CONDIMENTELE ÎN VIAȚA  NOASTRĂ

Omul este singura ființă care își condimenteză , își adaugă foc hranei sale, este o acțiune termică la fel ca fierberea, înăbușirea , afumarea etc. și aceasta îl diferențiază pe om de animal.                                                                                                                            Cu ajutorul condimentelor omul devine mai conștient de ceea ce manâncă , el își angajeaza corpul astral și  eul  cu mai multă putere în acțiunea de a digera, deoarece acestea sunt părțile  responsabile cu perceperea gustului. Eul adică conștientul care îl ridică pe om deasupra naturii animale, pătrunde și reglează structura  termică (tot asa cum la rândul său, corpul astral domnește asupra aerului,corpul eteric asupra lichidelor, iar corpul fizic asupra solidelor),din  aceasta cauza  procesele  calorice joacă rolul principal în arta culinară .În această direcție natura calorică a  plantelor aromatice are o influiență puternică.Cu ajutorul condimenteleor fizicul este mai întâi încălzit și astfel ființa care nu este frustrată poate aborda în mod sănătos spiritualitatea. Procesele de asimilare care au loc în materie  sunt identice cu cele care se desfașoară în plan spiritual, ele nu sunt opuse între ele. Trebuie să încetăm să hrănim vampirii și preceptele care ne golesc de forță și ne transformă aura galben aurie într-un haluo de bilă neagră. 

VENINUL DE ALBINE

       

 VENINUL DE ALBINE-
- se caracterizează prin următoarele proprietăţi fizice: este un lichid dens, transparent (incolor), cu miros particular, înţepător, gust amărui-acid, astringent, arzător şi cu însuşiri de a cristaliza într-un interval scurt de timp. Proprietăţile organoleptice şi fizico-chimice ale veninului de albine cristalizat:

CARACTERISTICI	CONDIŢII DE ADMISIBILITATE
Aspect	masă pulverulenta omogenă
Culoare	alb-mat, uşor cenuşiu
Consistenţa	pulbere afânată
Miros	iritant, caracteristic
Gust	amar, înţepător
Puritate	fără impurităţi
Solubilitate	solubil în apă, insolubil în sulfat de amoniu şi alcool
Aciditate (pH)	4,5-5,5,
Conţinut în apă	6-7%
Conţinut în substanţa uscata	93-94%
Proteine total	65-75%
Cenuşa	3,5-4,0%
Greutate specifică	1,131

Mai mult de jumătate din veninul brut este format din proteină activă, care la rândul ei cuprinde mai multe fracţiuni: melitina, fosfolipază şi hialuronidaza.Precipită în mediu alcalin. Este compus din proteine, săruri minerale, enzime, hormoni, uleiuri eterice şi alte substanţe volatile.

Dintre substanţele minerale, veninul conţine calciu, magneziu, mangan, fosfor, sulf şi cupru.

• VENINUL DE ALBINE  DINAMIZĂ  APARTUL GENITAL

Proprietăţi terapeutice şi curative ale veninului
Veninul de albine, când e administrat în doze mici, poate fi un medicament natural excelent, are o serie de proprietăţi şi exercită asupra organismului uman o serie de efecte:
Proprietăţi antibiotice

Efect bactericid pe: Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, Escherischia coli, Salmonella typhi, Bacilus brevis, Bacilus cereus .
Veninul de albine inhibă creşterea bacteriilor şi fungilor
Acţiune bacteriostatică pe anumite microorganisme ca: Micobacterium phlei, Vibrio cholerae
Antibiotic
Antibacterian
Antiinflamator (există o polipeptidă numită "peptida de degranulare a mastocitelor"; are o activitate antiinflamatorie de 100 de ori mai puternică decât hidrocorti zonul.

Efecte asupra:

Pielii (efect de întinerire al pielii datorită unei mai bune circulaţii sanguine şi creşterii permeabilităţii vaselor capilare).
Ţesuturilor, inhibă colinesteraza tisulară în zona tratată.
Acţiune antifibroasă produsă de hialuronidază, ce se găseşte în venin
Rol proteolitic (descompunerea proteinelor sub actiunea enzimelor
Scleroliză (Warner, Harman, Garles)
Vasele sanguine:
Creşte permeabilitatea vaselor sanguine, ca rezultat, schimburile dintre sânge şi ţesuturi sunt crescute.

Afecţiunile sistemului musculo-scheletic
Afecţiuni Reumatice ale Muşchilor, Nervilor şi Articulaţiilor, etc.
Artrite
Artrită Psoriazică
Artrită Reumatoidă
Artrite Traumatice
Boala Scheuermann (osteocondroza)
Bursite Acute şi Cronice
Epicondilita Laterală (cotul tenismanului)
Fibroze
Hipotonie (reducerea forţei musculare)
Mialgia (durere muscular)
OsteoartritePeriartrita umărului cu calcificări         
Poliartrită deformantă
Poliartrita Reumatoidă Juvenilă
Probleme de Tonus Muscular
Probleme Ligamentare
Spondilartroze (Artroze Clinice)
Spondilita Anchilozantă
Spondilita Anchilozantă Deformantă
Afecţiuni dermatologice (dermatologie)
Aluniţe
Căderea părului
Cicatrice
Dermatită seboreică
Eczeme
Melanoame
Micoză fungoidă
Negi